Home page
  Constantin Matasă
Prezentare
C. Matasă - biografie
Expoziția permanentă
  Complexul Muzeal
Repere cronologice
Constantin Matasă
Editura "C-tin. Matasă"
Fundația cultural-științifică
  Muzee
Muzee de Istorie
Muzee de Artă
Muzee de Etnografie
Muzee de Științele Naturii
Muzee Memoriale
  Amenajări muzeale
Curtea Domnească
Cetatea Neamț
  Cuprins   /   Site map
 
  C O N S T A N T I N   M A T A S Ă   -   B i o g r a f i e,   r e p e r e   c r o n o l o g i c e
Pagina: 1 2 3 Prezentare pagina 2 Expoziția permanentă
Sculptură de Clement Pompiliu

Constantin Matasă
Sculptură de
Clement Pompiliu
  • s-a născut la 20 ianuarie 1878, în satul Răpciuni (azi Ceahlău), com. Hangu, jud. Neamț, fiind primul copil din cei 12 pe care i-a avut familia preotului Dumitru Matasă;
  • în anii 1885 - 1886 urmează primele două clase la școala din satul natal;
  • din 1887 până în 1891 - termină școala primară și urmează cel dintâi an de gimnaziu la Piatra-Neamț;
  • 1891-1893: continuă gimnaziul la Roman, unde are ca profesor, printre alții, pe Calistrat Hogaș;
  • din 1894 urmează cursul superior al "Seminarului Veniamin" din Iași;
  • între 1900-1904 urmează Facultatea de Teologie a Universității București. Obligat fiind să urmeze cursurile de logică, pedagogie, istorie și drept roman, are ca profesori pe T. Maiorescu, C. Dumitrescu-Iași, I. Bianu, D. Onciul, C. Rădulescu-Motru, N. Iorga ș.a.;
  • 1902 - se căsătorește cu Ana Constantiniu, fiica învățătorului din satul Mănăstirea Bistrița, jud. Neamț;
  • 8.04.1903: se naște Elena (Nuța), primul copil al familiei C. Matasă, fostă membră a Uniunii Scriitorilor (decedată în 1994);
  • aprilie 1905: C. Matasă își susține lucrarea de licență cu tema Binele Moral;
  • 9.06.1905: se naște Ionel, cel de-al doilea copil al familiei C. Matasă, decedat în 1996; fost inginer și director general al "Uzinelor Malaxa" din București;
  • la 14 august 1905 C. Matasă este hirotonisit diacon, iar o zi mai târziu devine preot, în cadrul unor procesiuni care au avut loc la Mănăstirea Văratec;
  • din toamna anului 1905 până în 1915 funcționează ca paroh la biserica Mănăstirii Bistrița, ctitoria lui Alexandru cel Bun;
  • între 1907-1912 activează, voluntar, ca preot confesor și conferențiar, la închisoarea din incinta Mănăstirii Pângărați;
  • 19.07.1908: s-a născut Neculai (Nicușor) Matasă, licențiat în drept și avocat în București (mort în 1994);
  • 1909-1912: este protoiereu al județului Neamț;
  • 2.02.1910: s-a născut Margareta, mezina familiei, decedată în 1918;
  • 1912 - publică: Priviri și soluții în chestia țărănească și Preotul în fața datoriei de a lucra pentru ridicarea poporului; Piatra-Neamț, Tipografia Gheorghiu;
  • în 1915 se mută la Piatra-Neamț, fiind preot ajutător și apoi paroh (din 1918) la Biserica Precista, timp de peste 30 de ani;
  • între 1915-1925 cochetează cu politica, fiind simpatizant al Partidului Național Liberal, ai cărui reprezentanți la nivel local (Nicu Albu și Emil Costinescu) i-au acordat deseori sprijin;
  • între 1916-1917 este mobilizat și activează pe lângă spitalele de răniți din Piatra-Neamț;
  • în 1919 înființează, împreună cu generalul Gh. Dragu, o filială locală a Caselor Naționale "Regina Maria", fiind secretar și președinte executiv al acesteia;
  • între 1920-1942, preotul Constantin Matasă a fost director al Școlii de Cântăreți din Piatra-Neamț;
  • după 1920, activează mai mulți ani ca membru al Consistoriului Mitropolitan;
  • iubitor al turismului și bun cunoscător al muntelui Ceahlău, în preajma căruia s-a născut și a trăit anii copilăriei, C. Matasă a înființat și condus un cerc de turism la Piatra-Neamț, ai cărui membri au fost antrenați la refacerea potecilor și marcajelor, organizarea de adăposturi (în "Casa Gh. Panu" din satul Ceahlău și la Izvoru Muntelui) sau la repararea cabanei Dochia;
  • 1928 - primește vizita cunoscutului preistorician Ion Andrieșescu, profesor la Universitatea București, cu care vizitează Bâtca Doamnei și alte puncte de interes arheologic din împrejurimile orașului Piatra-Neamț;
  • la 26 mai 1929 are loc inaugurarea noului sediu al Casei Naționale "Regina Maria", la a cărui construcție și-a adus o importantă contribuție. În acest local va fi deschis în 1934 Muzeul Arheologic Regional Piatra-Neamț, fondat tot de Constantin Matasă;
  • în același an a fost editată lucrarea Călăuza județului Neamț (Ed. "Cartea Românească"), prefațată de Simion Mehedinți;
  • a înființat și condus revistele locale Îndrumarea (1913), Propășirea (1914), Noua Floare a Darurilor și Petrodava (1931);
  • înainte, cât și după cel de-al doilea război mondial a colaborat, cu articole de cultură, la unele reviste și ziare locale sau din țară, precum: Universul, Curentul, Mitropolia Moldovei, Ceahlăul, România Liberă, Luptătorul, Steagul Roșu ș.a.;
  • între 1934-1936 publică în "Anuarul Liceului Petru Rareș Piatra-Neamț" articolele: Vânătorii Pietrei, Ținutul Neamț cu 100 de ani în urmă și Sate, biserici și boieri la anul 1428 în județul Neamț;
  • din 1935, pe parcursul a 30 de ani a efectuat sondaje sau săpături arheologice sistematice, singur sau în colaborare, la: Piatra Șoimului (Calu); Traian - Dealul Fântânilor și Dealul Viei; Bodeștii de Jos - Frumușica; Ghigoiești - Trudești; Tg. Neamț - Pometea; Dobreni - Mătăhuia; Costișa; Cândești - Dealul Varniței; Târpești - Râpa lui Bodai; Tg. Ocna - Podei; Piatra-Neamț - Văleni, Cozla, Curtea Domnească, Bâtca Doamnei, Lutărie și Dărmănești; Izvoare - Dumbrava-Roșie;
  • în 1938 a publicat la Ed. "Cartea Românească" volumul Palatul Cnejilor, premiat de Academia Română;
  • sept. 1939 - primește vizita lui Nicolae Iorga la Piatra-Neamț;
  • în 1939 publică Movila Haiducului;
  • 1940 - publică amplul articol Cercetări din preistoria județului Neamț, în BCMI, 97, 1938. În același an, dar în fascicula 103, apare un alt articol, în care sunt menționate o serie de descoperiri arheologice ulterioare;
  • 1941 - publică articolul Deux stations à céramique peinte de Moldavie, în Dacia, VII-VIII (1937-1940);
  • între 1941-1945 Constantin Matasă îndeplinește, pentru a doua oară, funcția de protoiereu al județului Neamț;
  • 1943 - publică, la Editura "Casa Școalelor", volumul Câmpul lui Dragoș. Toponimie veche și actuală din județul Neamț;
  • 1946 - apare monografia Frumușica. Village préhistorique a céramique peinte dans la Moldavie du Nord, în care au fost valorificate cercetările sistematice de pe "Cetățuia" de la Bodeștii de Jos;
  • de la sfârșitul lunii martie până la începutul lunii iunie 1947, Constantin Matasă este, pentru a treia oară, protopop de Neamț;
  • la 21 mai 1947 este sfințită actuala Biserică Precista, al cărei ctitor este Constantin Matasă;
  • 1947 - Muzeul Arheologic Regional trece în proprietatea statului;
  • 1955 - publică articolul Șantierul arheologic Piatra-Neamț, în SCIV, 6, nr. 3-4;
  • 1959 - încetează din viață soția sa, Ana Matasă;
  • 1959 - apare articolul Descoperiri arheologice în raionul Piatra-Neamț, în Materiale, V;
  • 1960 - Muzeul Arheologic Regional Piatra-Neamț se mută în localul fostei școli nr. 1, de lângă Turnul și Biserica lui Ștefan cel Mare;
  • 1961 - apare articolul Săpăturile de la Piatra-Neamț, în Materiale, VII, (în colaborare);
  • 1964 - publică consistentul articol Așezarea eneolitică Cucuteni B de la Podei-Tg. Ocna, în Arheologia Moldovei, II-III;
  • 1965 - publică volumul Prin Moldova de sub munte, Editura U.C.F.S.;
  • 1968 - reia spre discuție o temă mai veche, publicând articolul Importanța toponimiei în cunoașterea trecutului, în Carpica, I;
  • 1969 - apare sub semnătura sa Istoricul Muzeului Arheologic din Piatra-Neamț, în Memoria Antiquitatis, I;
  • de-a lungul vieții, pentru prodigioasa sa activitate, C. Matasă a fost distins cu: "Steaua României în grad de cavaler" (1922); "Răsplata Muncii pentru Biserică" (1923); "Steaua României în grad de Ofițer" (1926); "Răsplata Muncii pentru construcții școlare" (1926); "Meritul Cultural", cl. a II a (1943); "Medalia Muncii"; (1955); "Ordinul Muncii", cl. a II a (1957); "Medalia a XX - a aniversare a eliberării patriei de sub jugul fascist" (1964) și "Ordinul Meritul Cultural" cl. a III a (1967);
  • încetează din viață, la 3 noiembrie 1971, la vârsta de 93 de ani. Este înmormântat la cimitirul "Eternitatea" din Piatra-Neamț;

  • după moartea sa, în 1972, apare în Arheologia Moldovei, VII, articolul Date noi cu privire la circulația monetară în Moldova (secolul al XVI-lea), semnat în colaborare cu Octavian Iliescu;
  • 12 iulie 1981 - Marius Alexianu și Gheorghe Dumitroaia au prezentat comunicarea: Contribuția lui Constantin Matasă la dezvoltarea arheologiei românești, la "Colocviul interdisciplinar privind istoria civilizației din România", organizat de Muzeul Brukenthal din Sibiu;
  • la 20 dec. 1984, cu prilejul sărbătoririi semicentenarului muzeului, Aurel Buzilă susține o comunicare referitoare la activitatea cultural-științifică a arheologului Constantin Matasă;
  • 1991 - una din străzile cartierului Dărmănești din Piatra-Neamț primește numele preotului C. Matasă;
  • 1991 - Inspectoratul pentru Cultură Neamț instituie premiul "Constantin Matasă", care este acordat anual, celui mai merituos muzeograf din județ;
  • 1992 - la Muzeul de Istorie Piatra-Neamț se deschide expoziția omagială C. Matasă, ai cărei organizatori (Gheorghe Dumitroaia și Ștefan Scorțanu) primesc un prețios sprijin din partea inginerului Ionel Matasă (fiu) și a familiei dr. Rodica și Octavian Luchian. Cu același prilej au fost dezvelite două plăci de marmură, omagiale, la sediile fostei Case Naționale "Regina Maria" și al actualului Muzeu de Istorie Piatra-Neamț;
  • noiembrie 1994 - cu prilejul sesiunii științifice dedicate împlinirii a șase decenii de la înființarea muzeului ia ființă Fundația Cultural-Științifică "Constantin Matasă", care este legalizată în ianuarie 1995;
  • 24 iunie 1998 - este organizat un simpozion dedicat împlinirii a 120 de ani de la nașterea preotului Constantin Matasă;
  • 1999 - ia ființă Editura "Constantin Matasă", sub egida căreia au apărut până în prezent peste 20 de titluri;
  • februarie 2001 - Constantin Matasă este declarat, la propunerea Fundației care-i poartă numele și a Complexului Muzeal Județean Neamț, cetățean de onoare - post mortem - al Municipiului Piatra-Neamț;
  • iulie 2001 - apare, sub îngrijirea prof. dr. Nicolae Scurtu din București, volumul de corespondență Constantin Matasă.


Constantin Matasă - Biografie, repere cronologiceSus
Pagina: 1 2 3 Prezentare pagina 2 Expoziția permanentă


  prima pagină | istorie | artă | etnografie | științele naturii | case memoriale

Designed by NeT MEDIA. Copyright © Complexul Muzeal Județean Neamț. All rights reserved.