• Adresa: Str. Barajului nr. 2
• Tel.: (004) 0233 - 67.12.01

Expoziţia de bază cuprinde trei spaţii distincte. Primul este destinat istoriei monografice a Văii Bistriţei, de-a lungul căreia au trăit, cu zeci de mii de ani în urmă, numeroase comunităţi paleolitice, aşa cum dovedesc staţiunile de la Bistricioara, Lutărie, Dârţu, Bofu Mic, Bofu Mare şi Cetăţica de pe Ceahlău. În eneolitic triburile cucuteniene pătrund, aşa cum o dovedesc şi exponatele din muzeu, către Hangu, în sihăstria munţilor. Un bogat inventar descoperit la Hangu-Cetăţuia şi în alte aşezări reflectă aspecte deosebit de interesante referitoare la vieţuirea comunităţilor daco-carpice din secolele II-III d.Hr.

Bogatele vestigii medievale şi actele emise de cancelariile domneşti au în vedere alte realităţi de pe valea Bistriţei superioare. Palatul Cnezilor, una din cele mai importante staţiuni arheologice medievale din zonă, se dovedeşte a fi o sursă de piese muzeistice de mare interes.

În expoziţie sunt prezentate aspecte mai puţin cunoscute referitoare la bisericile medievale de pe Valea Bistriţei, participarea locuitorilor din zonă la războiul de independenţă, înfiinţarea Domeniilor Coroanei Bicaz şi Borca - care au avut un rol benefic asupra zonei - dar şi participarea bicăjenilor la războiul de reîntregire naţională.

De asemenea, în expoziţie sunt etalate documente şi mărturii despre şederea preşedintelui Poloniei la Bicaz în 1939, precum şi despre participarea locuitorilor de pe aceste meleaguri la cel de al doilea război mondial (campaniile din est şi din vest).
Acest spaţiu se încheie cu documente şi acte aparţinând profesorului inginer Dimitrie Leonida (1883-1965), cel care a proiectat barajul hidroenergetic de la Bicaz.

Cel de al doilea spaţiu prezintă o sinteză a evoluţiei colectivităţilor umane relativ recente, de pe valea Bistriţei, cât şi elemente definitorii pentru etnografia aceleiaşi zone. Prin exponate sunt ilustrate ocupaţiile de bază ale locuitorilor: culesul fructelor de pădure, vânătoarea, pescuitul, albinăritul, păstoritul, agricultura, lucrul la pădure şi plutăritul. Reţin atenţia, de asemenea, mobilierul ţărănesc, ţesăturile, elementele de port popular, cele ilustrând credinţa, cât şi obiceiurile de Crăciun şi Anul Nou.
Materialul etnografic adunat aici a urmărit să desluşească universul vieţii patriarhale din zonă, specificul şi diversitatea ei.

Al treilea sector al muzeului este destinat expoziţiilor temporare de artă plastică, istorie etc.