Cetatea Neamț

Evenimente din sec. XVII (continuare) Secolul al XVI-lea
Secolul al XVII-lea (I)
Pisania

Pisania pusă de Vasile Lupu la biserica "Sf. Nicolae" din Cetatea Neamț – aflată azi la Mănăstirea Secu.

 

De la 1600, pentru un interval de timp de 40 de ani, nu dispunem de nici o informație despre cetate. De abia la 1641 misionarul papal Petre Bogdan Bakąiè consemna că Vasile Lupu renovează Cetatea Neamțului, acest castel care "a stat mulți ani părăsit".

Informații concludente privind lucrările de la cetate din timpul lui Vasile Lupu (1634-1653) sunt oferite de misionarul Marco Bandini. Pentru a nu trezi suspiciunile turcilor, deveniți mult mai bănuitori după campaniile lui Mihai Viteazul, Vasile Lupu construiește pe locul paraclisului care existase anterior biserica "Sf. Nicolae", încăperile din cetate capătând aspect de chilioare.

Marco Bandini nota că cetatea are zid dublu, poartă și pod cu stâlpi de piatră de 50 de picioare înălțime.

Înlăuntrul zidului al doilea este cupola Sf. Nicolae, construită cu artă deosebită, împodobită cu chipurile de aur ale Domnului Cristos și a maicei sale, a sfinților apostoli și a părinților greci. Monahi schismatici, de națiune ruteană sunt înlăuntru.

Pentru Bandini această construcție "arată mai mult a cetate decât a mănăstire".


Iisus Hristos.
Icoană din catapeteasma
bisericii "Sf. Nicolae".

 


Inscripția domnească, în limba slavonă, pusă la terminarea lucrărilor în anul 1646, consemnează:

Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului, și cu săvârșirea Sfântului Duh, Io Vasile Voievod, domn al Țării Moldovei am văzut lucrarea bună la Cetatea Neamț în anul 7154.

Vasile Lupu și-a făcut din Cetatea Neamț locul care putea să-i ofere un adăpost sigur pentru familia și averile sale, în acele vremuri când a întreprins câteva campanii pentru ocuparea tronului Țării Românești și apoi a luptat pentru păstrarea tronului Moldovei. Sintetizând această situație, Miron Costin arăta în Letopisețul său că: "La Cetatea Neamțului era toată inima avuției lui Vasili Vodă".

La 1650, când tătarii au făcut prădăciuni în Moldova până în apropierea Iașului, Vasile Lupu "au pornitu pe doamna depreună cu casele boierilor pen frânturile codrilor, pe la Căpotești, spre Cetatea Neamțului", unde putea să fie în siguranță. În anul 1653, când are loc prima acțiune a logofătului Gheorghe Ștefan de a ocupa tronul Moldovei, la Cetatea Neamț se aflau tezaurele domnești, pe care Vasile Lupu le salvează trimițând pe nepotul său Ștefan

... să apuce avuțiia, și ori că n-au știut Ștefan Gheorghe logofătul de avuțiile acelea în Cetatea Neamțului, ori au stătut după lucruri care începuse și n-au socotit aceia bani, iară avea mai aproape de dânsul decât de Vasile vodă aceea avuție.


Maica Domnului cu Pruncul.
Icoană din catapeteasma
bisericii "Sf. Nicolae".

 


Și în perioada următoare Cetatea a fost folosită ca loc de adăpost și de apărare, deși în documente este numită, de cele mai multe ori, mănăstire. Vasile Lupu, în calitatea lui de ctitor, i-a făcut danie acesteia satul Vasilăuți, o parte din satul Oglinzi, cumpărat de la Văidaneasa și feciorul ei Ursul, precum și poienile Slatina și Timușul din apropiere. Documentul întărea și posesiunile mai vechi din Răucești și Mănești.

În anul 1665, Eustahie Dabija (1661-1665) întărește mănăstirea din Cetatea Neamțului ca metoh al Mănăstirii Secu, aceasta putând să-și pună egumen și să aducă călugări. Câteva decenii mai târziu, în 1685, vechea danie a fost reînnoită de către domnitorul Constantin Cantemir (1685-1693), pe baza ispisocului "de la Ieremia Movilă voievod, și de la ctitorul ei Vasile Lupu voievod, de la Gheorghe Ștefan voievod, Dabija voievod și de la Ștefan Petriceicu voievod".


Secolul al XVII-lea (continuare)
 
Secolul al XVI-lea Top Evenimente din sec. XVII (continuare)
Copyright © Complexul Muzeal Județean Neamț.
Materialul a fost reprodus din lucrarea "Cetatea Neamț" de Gavril Luca & Gheorghe Dumitroaia,
Ed. "Constantin Matasă" 2000.
Transpunerea în format html a fost realizată de către Net Media.

Home page | Preliminarii | Despre origine | Construcția | Confruntări militare | Secolul XVI | Decăderea