Home page
   Obiective turistice
Colecții sătești
Colecții mănăstirești


Masivul Ceahlău
Cheile Bicazului (harta)
Harta turistică


Zona Piatra-Neamț
Valea Bistriței
P. Neamț - Războieni
P. Neamț - Tg. Neamț
Zona Târgu Neamț
Zona Roman
P. Neamț - Tazlău




Biserica Albă ("Sf. Voievozi") - Roman

Biserica Albă - Roman


Trecând prin Roman pe la 1641, călătorul străin Petru Bogdan Baksic consemna că ... în acest oraș mai sunt încă șapte biserici ale românilor sau moldovenilor, unele de zid și altele de lemn. Ceva mai târziu, în 1656, Paul din Alep, care l-a însoțit în Moldova pe Patriarhul Macarie al Antiohiei, nu mai menționează o cifră exactă a bisericilor românești, dar nu poate să nu observe că ... la Roman se află mai multe biserici de piatră.

Printre aceste lăcașuri de cult care impresionau prin calitățile lor constructive și care "vorbeau" convingător despre vechimea și trăinicia ortodoxiei românești, se numără - fără îndoială - și Biserica "Sf. Voievozi", cunoscută și sub numele de Biserica Albă.

Mai mult ca sigur că acest edificiu, care șoca privirile prin albul imaculat al fațadelor și interioarelor sale, s-a aflat vreme îndelungată în centrul unui așezământ monastic, alăturându-se din acest punct de vedere Catedralei Episcopale și Bisericii "Precista Mare", cunoscute ca mănăstiri de călugări. O mențiune documentară din 1777 arată clar că biserica "Sf. Voievozi" a avut și chilii, realitate ce poate fi confirmată și de cei 60 m care existau între turnul-clopotniță și monumentul principal, distanță ce asigura spațiu suficient desfășurării mai multor construcții necesare unei mănăstiri. Mai mult decât atât, deoarece Bogdan Baksic ține să sublinieze că ... la una din numitele biserici locuiesc câteva călugărițe, înclinăm să credem că în jurul acestui edificiu a viețuit mai multă vreme o obște de maici nu prea numeroasă.

În ceea ce privește obârșia acestui așezământ, considerăm că nu poate fi luată în discuție consemnarea din hrisovul datat 2 mai 1753 care face din "Ștefan Vodă cel Bun" (adică Ștefan cel Mare), ctitorul bisericii cu hramul "Sfinții Voievozi". De altfel, textul pisaniei de deasupra intrării în pronaos exclude această posibilitate, menționând cât se poate de explicit:

Această sfântă mănăstire fost-au zidită din temelie de fericitul domn Io Ștefan Voievod. Iară după 100 de ani risipindu-se, ziditu-s-au cum se vede de dumnealui Vasilie Cantacuzino vel spătar, nepot dintr-o nepoată de fiică a acestui pomenit domn, întru slava lui Dumnezeu și întru iertarea păcatelor sale. Vleat 7204 sept(embrie) 1 (1695).

Cert este că nu poate fi vorba de Ștefan I Tomșa, care în scurta și sbuciumata sa domnie (august 1563-martie 1564) nu a avut răgazul necesar ridicării acestei ctitorii. Inscripția se referă - desigur - la Ștefan II Tomșa, care a ocupat în două rânduri scaunul Moldovei (1611-1615 și 1621-1623) și care a mai ctitorit în 1613 biserica de la Solca. Cei 100 de ani menționați între momentul primei sfințiri și cel al refacerii de către spătarul Vasile Cantacuzino nu trebuie considerați matematic, ci ca pe o delimitare în timp stabilită cu aproximație, majoritatea cercetătorilor înclinând să plaseze momentul edificării monumentului în cea de-a doua domnie a lui Ștefan II Tomșa.

Biserica, situată în centrul municipiului Roman, impresionează prin masivitatea sa, având ziduri de piatră și cărămidă cu o grosime de 1,5 m. Planul este triconc, cu absidele laterale semicirculare, mai puțin pronunțate în exterior, care sunt încadrate de contraforturi ce se ridică până sub cornișă. Turnul-clopotniță, ridicat separat, a fost demolat și apoi reconstruit foarte aproape de biserică, în urma recentelor lucrări de sistematizare din zona respectivă, întregul spațiu al ansamblului fiind considerabil redus.

Sistemul inițial de boltire a suferit modificări importante cu prilejul refacerii din 1695, când a fost înlăturată și turla de pe naos. Zidul care a existat între naos și pronaos a fost înlocuit printr-o arcadă sprijinită de pilaștri laterali cu arhitrave de tip clasic. Ca și la Solca, arcele de susținere a bolților sunt împodobite cu "frânghii" răsucite ornate cu scuturi decorative, după modelul celor de la biserica episcopală. Elementele gotice care se mențin în linia contraforturilor și în portalul intrării principale nu mai au precizia și eleganța celor din epoca lui Ștefan cel Mare, dar nici nu se îndepărtează de spiritul acelei epoci.

După 1695 Biserica Albă a mai suferit - fără nici o îndoială - mai multe lucrări de reparații și restaurări, care nu au dus însă la modificări structurale. În veacul trecut, cele mai ample lucrări s-au desfășurat în 1928 (când s-a adăugat și un pridvor aflat în totală contradicție cu linia constructivă a monumentului), în 1971, 1979 și, mai recent, în 1985, când s-a realizat restaurarea și consolidarea temeinică a acestui valoros monument.

Referindu-ne la patrimoniul istoric și artistic al Bisericii "Sf. Voievozi", trebuie să subliniem calitățile deosebite ale pisaniei din 1695, împodobită în partea superioară cu blazonul Cantacuzinilor (vulturul bicefal purtând coroana imperială) și monograma celui ce a inițiat refacerea. De asemenea, catapeteasma executată în 1922, chiar dacă nu are o valoare istorică deosebită, impresionează prin bogăția și varietatea ornamentelor sale sculpturale, precum și prin vivacitatea cromatică a picturilor realizate de Ludvig Braner.

În fiecare an, ziua de 8 noiembrie, când se sărbătorea hramul acestei biserici, prilejuia organizarea unor ample solemnități la care participau notabilitățile orașului și reprezentanții unor puternice bresle din Romanul medieval. Tot aici, într-una din clădirile bisericii, s-a redeschis în anul 1823 școala publică din Roman prin grija episcopului Gherasim Clipa, ierarh de prestigiu și om de aleasă cultură.

pagina principală | sus  

Site realizat și administrat de NeT Media. Copyright © NeT MEDIA - Piatra-Neamț. Toate drepturile rezervate.

home | date generale | imagini | informații utile | pagini WEB | forum | oportunități