Home page
  Mănăstirea Văratec
Istoricul mănăstirii
Prezentarea mănăstirii
Patrimoniul
Imagini M-rea Văratec

Pagina principală


Mitropolia Moldovei și Bucovinei

Mănăstirea Văratec

Pagina: 1 2 3 4 Pagina anterioară pagina 3 Pagina următoare

PREZENTARE MĂNĂSTIRII VĂRATEC (continuare)

Altarul este despărțit de restul bisericii printr-o superbă catapeteasmă sculptată în lemn de tisă și poleită cu aur, lucrare cu o deosebită valoare artistică, executată de Constantin Zugravul în 1816, pe cheltuiala logofetesei Elenco Paladi.

Biserica a fost pictată pentru prima oară în 1841, când sfințirea s-a făcut de către Mitropolitul Veniamin Costache. Fresca actuală, executată în stil neobizantin în anul 1882, poartă semnătura pictorilor T. Ioan și D. Iliescu, fiind apoi curățată în 1968-1969 de către A. Avachian. Fără a etala calități artistice cu totul deosebite, pictura de la Văratic se remarcă totuși printr-o anumită ... căldură a omenescului, un anumit pitoresc fizionomic în portretistică și o tonalitate caldă, deschisă, a culorilor....

În exterior, lângă zidul absidei altarului, s-au păstrat mormintele unor călugărițe care au jucat un rol important în istoria de peste două veacuri a mănăstirii: Evghenia Ștefănescu, sora episcopului Melchisedec al Romanului, Eufrosina Lazu, stareță între 1844-1887 și ucenică a Maicii Olimpiada, Eugenia Negri - sora scriitorului și omului politic Costache Negri, care a condus destinele mănăstirii în perioada 1887-1894, iconoama Veniamina Pribagu, decedată în 1895, arhimandrita Veniamina Hermeziu, stareță între 1894-1904 și Ecaterina Balș, mama Saftei Brâncoveanu și soția generalului Theodor Balș, fost caimacan al Moldovei, ctitoră cu mare dăruire pentru mănăstirea Văratic, trecută în lumea celor drepți în anul 1887.

Odată cu Biserica "Adormirea Maicii Domnului" s-a construit și incinta din jurul ei, alcătuită din ziduri puternice de piatră, iar în interiorul acestora, un corp de chilii pe două nivele, cu prispă largă, sprijinită pe șiruri de coloane din lemn. Pe latura nordică a incintei se află stăreția și clădirile administrative, iar pe cea sudică, la parter, s-a amenajat o bogată și atractivă colecție muzeală în spațiul fostului Atelier "Regina Maria", construit în 1934 de către regele Carol II la îndemnul Mitropolitului Pimen.

Intrarea în incintă se arcuiește sub turnul-clopotniță cu trei nivele, situat spre est, unde s-a amenajat prin 1840-1850, Paraclisul "Sf. Nicolae". După marele incendiu din 1900, între anii 1903-1909, a fost refăcut și acest paraclis, catapeteasma și interioarele sale fiind pictate de ieromonahul Eftimie Obrocea de la Mănăstirea Ciolanu.

În jurul incintei se întinde satul mănăstiresc, alcătuit din case tradiționale țărănești de un pitoresc deosebit. Satul s-a dezvoltat de-a lungul anilor după un plan ingenios, conceput de meșteri populari care au construit aici ulițe înguste, casele și celelalte anexe, ele fiind bine orientate în funcție de terenul accidentat. Ceva mai departe, pe o coastă de deal, străjuiește solitară Casa Lahovary, construcție de la începutul secolului nostru, cu o arhitectură urbană în stil românesc.

La aproximativ 150 m sud-est de biserica mare, pe o culme joasă, se află Biserica "Nașterea Sf. Ioan Botezătorul", zidită de Eufrosina Lazu ... cu ajutorul soborului și altor făcători de bine în anul 1844, pe locul unei biserici de lemn din 1817. Planul acestui lăcaș este asemănător cu cel al Bisericii "Adormirea Maicii Domnului", dar edificiul pare mai complicat datorită celor trei turle de lemn de pe acoperiș, turnului-clopotniță aflat deasupra pridvorului din colțul sud-vestic și diaconiconului de piatră de la sud-est. În interior, o arcadă masivă desparte naosul de pronaos, iar absidele laterale, scobite în grosimea zidurilor, sunt boltite în sfert de sferă, picturile de pe ziduri și din catapeteasmă fiind executate în 1880 de T. Zugrav și D. Iliescu, aceiași care în 1882 au pictat și biserica mare.

Văratec - Mormântul Veronicăi MicleLângă peretele sudic al acestei biserici se află mormântul Veronicăi Micle (decedată în 1889), mărturie a vechiului cimitir existent aici și punct de atracție pentru miile de vizitatori ai mănăstirii, dornici să se reculeagă în fața acestui simbol al dragostei neîmplinite și să așeze floarea unui gând în amintirea Luceafărului poeziei românești.

În actualul cimitir al mănăstirii, situat într-o poiană la aproximativ 400 m sud-vest de biserica mare, se ridică Biserica "Schimbarea la Față a Mântuitorului", zidită tot prin strădania stareței Eufrosina Lazu în anii 1846-1847. Acoperișul edificiului este străpuns de trei turle înalte, iar intrarea situată la sud-vest a fost protejată ulterior cu un pridvor de lemn, planul general reproducând la dimensiuni reduse pe cel al Bisericii "Adormirea". Catapeteasma datează de la jumătatea veacului trecut, dar pictura interioară s-a realizat abia în anul 1965 de către Eremia Profeta.

De-a lungul anilor, mai multe schituri și mănăstiri s-au aflat vremelnic sub ascultarea Mănăstirii Văratic: Buciumeni, Dănești, Văleni - Piatra-Neamț, Hangul, Durău, Topolița, iar mai curând, monahiile din această obște au osârdit la reorganizarea și dezvoltarea fostului schit Durău ca mănăstire de maici.

pagina principală | sus  

Pagina: 1 2 3 4 Pagina anterioară pagina 3 Pagina următoare

Site realizat și administrat de NeT Media. Copyright © NeT MEDIA - Piatra-Neamț. Toate drepturile rezervate.

home | date generale | imagini | informații utile | pagini WEB | forum | oportunități