Home page
   Mănăstirea Neamț
Istoricul mănăstirii
Prezentarea mănăstirii
Patrimoniul
Împrejurimile mănăstirii
Imagini M-rea Neamț

Pagina principală


Mitropolia Moldovei și Bucovinei

Mănăstirea Neamț

Pagina: 1 2 3 4 5 6 Pagina anterioară pagina 6  

ÎMPREJURIMI

În afara incintei, dar în complexul mai larg al Mănăstirii Neamț s-au mai păstrat și alte monumente, printre care se numără și Biserica Bogoslov situată în cimitir. Se crede că aici s-a construit, încă din secolul al XIV-lea, primul lăcaș de închinare de la Mănăstirea Neamț, datorat discipolilor lui Nicodim. Bisericuța de lemn cu hramul "Sfântul Ioan Evanghelistul" (Teologul sau Bogoslovul) a fost înnoită de Alexandru cel Bun și a dăinuit până în anul 1834 când a fost strămutată în satul Groși de lângă Târgu Neamț. Pe locul ei s-a ridicat în 1834-1835 actuala biserică de piatră, clopotnița separată fiind construită probabil în 1861. Prezintă obișnuitul plan treflat și turlă pe naos, iar subsolul a fost amenajat ca osuar, valorificându-se, după cât se spune, o tainiță a vechii biserici de lemn.

Printre osemintele din criptă se află și craniul "femeii cu șalul negru" (Calipso), amintită în versurile lui Pușkin și descrisă atât de veridic de C. Negruzzi, iar în cimitir, alături de numeroasele morminte de arhierei, stareți și monahi, atrag atenția Monumentul funerar al familiei Botez din Fălticeni, executat în 1881 de renumitul sculptor C. Stork și mormântul lui Ion Florea zis "Haiducul", a cărui viață a constituit subiectul unui roman de mare succes.

La aproximativ 400 m nord-vest de incinta mănăstirii se ridică o construcție cu trei laturi și biserică la mijloc, unde erau adăpostiți monahii bătrâni, bolnavi sau infirmi. Este vorba de Bolnița și Paraclisul "Sf. Ioan cel Nou de la Suceava" (Biserica Bătrânilor), ansamblu ridicat între anii 1843-1846 prin strădania starețului Neonil și pe cheltuiala Elenei Donici "... pentru veșnica pomenire a iubitului dumisale fiu Ștefănică Donici..." Bolnița este construită pe parter cu cerdac, iar Paraclisul are formă de navă, cu o absidă răsăriteană și turlă cu mai multe ferestre, cele mai importante reparații fiind cele din 1863, făcute pe cheltuiala monahului Eremia Eni.

De sub zidurile Mănăstirii Neamț se naște un drum ce urcă tăpșanul dinspre Vovidenie, despărțind două șiruri de brazi falnici. Acolo sus, deasupra unui iaz cu malurile năpădite de sălcii, venea adesea Mihail Sadoveanu cu gând de odihnă și de împlinire a unor pagini rămase mai demult neterminate. În amintirea sa, la 26 iunie 1966 a fost inaugurată Casa memorială "Mihail Sadoveanu" într-o construcție ridicată în 1937 de Visarion Puiu, Mitropolit al Bucovinei în perioada 1935-1940. Casa, oferită de obștea Mănăstirii Neamț pentru a folosi marelui nostru scriitor, îmbină valoarea sentimentală și istorico-literară conferită de prezența sadoveniană cu certe calități arhitecturale, inspirate din specificul vechilor construcții din zonă.

Schitul Vovidenia

Schitul VovideniaÎn imediata vecinătate a Casei memoriale "Mihail Sadoveanu" se înalță silueta de chivot uriaș a Schitului Vovidenia (cu hramul "Intrarea în Biserică a Maicii Domnului" sau popular "Vovidenia"), descendent direct al unei vechi vetre monahale, păstrată în tradiție sub numele de Schitul Slătioru, care a luat ființă în secolul al XVII-lea și avea hramul "Sf. Spiridon" (la 12 decembrie). În 1749, episcopul Ioanichie al Romanului, care a stărețit la Neamț, a ridicat pe cheltuiala sa o nouă biserică de lemn cu hramul "Intrarea în biserică a Maicii Domnului" (Vovidenia), lăcaș reînnoit între 1790-1799 prin contribuția ieromonahului Isaia și stolnicului Atanasie Gosan. În 1849 biserica Vovidenia a fost desfăcută și dăruită locuitorilor din satul Lunca (comuna Vânători), în același an începând construirea actualei biserici de zid, a cărei sfințire s-a săvârșit la 28 septembrie 1857, după cum arată și pisania:

În anul 1746, egumenind pe Mănăstirea Neamț ieromonahul Ioanichie în Domnia lui Grigore Ghica și a Mitropolitului Nechifor. În anul 1747, acest Ioanichie s-au pus Episcop Romanului și în anul 1749 s-au făcut de el biserica de lemn a Schitului Vovidenia lângă acea veche, sfințind-o însuși în 1751, domnind Constantin Cechan Racoviță și Mitropolit Iacob Putneanul, au închinat schitul cu totul Mănăstirii Neamțul. La anul 1790, s-au facut tot din lemn de banul Aftanasie Gosan altă biserică și i-a pus hramul Sf. Ierarh Spiridon. În anul 1849 domnind Grigore Alexandru Ghica, Mitropolit D.D. Sofronie Miclescu cu metania din Mănăstirea Secu și starețul Chir Neonil, începându-se a se zidi de piatră cu ajutorul părinților din sobor, puși în pomelnicul bisericii. În 1857 era stareț al mănăstirii Chir Gherasim Miron, Mitropolitul Sofronie, prin arhiereul Marchian a sfințit biserica aceasta. Iar în anul 1873, fiind domn al Principatelor Unite Carol I, Mitropolitul Moldovei D.D. Calinic Miclescu, stareț al manastirii Chir Timotei, s-au scris aceasta inscripție de ieroschimonahul Arsenie Ghibăcescu, unul din ctitori egumenul schitului, spre știința în viitoriu. În anul 1873, octombrie 11 s-au sfârșit aceasta.

Monumentul, care păstrează ambele hramuri, are plan treflat și fațade în stil neoclasic, dar se individualizează prin prezența a cinci turle - dintre care patru în părți - ce încadrează pe cea centrală. Catapeteasma este de la vechea biserică a episcopului Ioanichie, fiind zugrăvită de unul dintre călugării mănăstirii, iar pictura interioară a fost executată in tempera de către C. Călinescu, în anii 1968-1969, remarcându-se prin multitudinea scenelor inspirate din viața monahală românească.

La apus de Schitul Vovidenia, peste Dealul Brăilencei, într-o poiană de rară frumusețe, ne întâmpină Schitul Pocrov (hramul "Acoperământul Maicii Domnului", sărbătorit la 1 octombrie), ctitorie din 1714 a lui Pahomie, fost călugăr la Mănăstirea Neamț și episcop al Romanului între 1707 și 1714. Biserica din bârne pe temelie de piatră are plan treflat cu pridvor la apus, în axul bisericii și clopotniță separată. Acoperișul este străpuns de trei turle, dintre care numai cea din mijloc are legătură cu bolta interioară. Catapeteasma a fost executată odată cu biserica ce poartă hramul "Acoperământul Maicii Domnului" (în slavonă "Pocrov"), având icoanele zugrăvite în maniera picturii bizantino-atonită din care nu lipsesc nici unele elemente kieviene.

pagina principală | sus  

Pagina: 1 2 3 4 5 6 Pagina anterioară pagina 6  

Site realizat și administrat de NeT Media. Copyright © NeT MEDIA - Piatra-Neamț. Toate drepturile rezervate.

home | date generale | imagini | informații utile | pagini WEB | forum | oportunități