Home page
   Mănăstirea Bistrița
Istoricul mănăstirii
Prezentare
Patrimoniu
Imagini M-rea Bistrița

Pagina principală


Mitropolia Moldovei și Bucovinei

Mănăstirea Bistrița

Pagina: 1 2 3 4 5 Pagina anterioară pagina 5  

PATRIMONIUL

Mănăstirea Bistrița - icoana Sfintei AnaCa amintire a strânselor legături pe care românii le-au întreținut cu Bizanțul în prima jumătate a secolului al XV-lea, în spațiul format de trecerea în naos se păstrează icoana Sfintei Ana, creație a artei bizantine cu o mare valoare istorică, artistică și spirituală (executată probabil între anii 1150-1250). Icoana făcătoare de minuni este considerată ca dar al împăratului Manuel II Paleologul (1391-1425) și al soției sale Ana, făcută lui Alexandru cel Bun și Doamnei Ana (în 1407) în semn de recunoștință pentru buna primire de care se bucurase fiul lor Andronic în timpul vizitei efectuate de acesta în Moldova. Aceste date sunt confirmate și printr-o însemnare din secolul al XVIII-lea făcută pe un manuscris de către Mitropolitul Gheorghe al Moldovei și Sucevei (1723-1729), care mai adaugă că ... această sfântă icoană la vreme de neploaie, scoțându-să cu litanie afară de mănăstire și făcând o sfeștanie, până ce se întoarce în mănăstire numai ce plouă, de nu peste tot, iar câtu-i hotarul mănăstirii.... Dealtfel sfânta icoană a fost purtată prin satele Moldovei în timpul foametei din 1947. În 1853, această icoană împreună cu cea a Sfântului Gheorghe, protectorul Moldovei, care se află în spatele ei, au fost așezate într-o nouă strană de lemn sculptat și aurit, fiind apoi împodobite cu ferecătură și candele de argint, așa cum arată astăzi.

De activitatea cărturărească de la Bistrița se leagă - în primul rând - existența școlii de copiști, pisari și grămătici care a funcționat aici în secolele XVI-XIX. În primele două decenii ale veacului al XV-lea, monahul Chiril a scris și împodobit cu miniaturi un Tetraevanghel și tot la Bistrița se pare că s-au format vestiții copiști și miniaturiști Paisie și Gavriil Uric, ambii fiind pomeniți în "Pomelnicul" mănăstirii.

La Mănăstirea Bistrița s-au scris și două dintre lucrările fundamentale ale literaturii noastre vechi, datorită cărora au ajuns până la noi, date, fapte și nume de oameni care s-au înscris în istoria țării de la "descălecat" încoace: Pomelnicul început în 1407 și completat până în secolul al XIX-lea și Letopisețul care se referă la perioada 1359-1506, fiind apoi continuat la Mănăstirea Putna.

Muzeul Mănăstirii Bistrița

În atelierul care a ființat probabil la Mănăstirea Bistrița încă din timpul domniei lui Alexandru cel Bun, s-au lucrat în fir de aur și argint mai multe broderii și veșminte bisericești cu o mare valoare artistică. Dintre acestea se detașează cele patru piese dăruite de Alexandru cel Bun ctitoriei sale: Epitrahilul din 1427, cu 16 medalioane, și portretele voievodului și Doamnei Marina, care a fost expus la Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg și apoi a dispărut după primul război mondial, Epitrahilul cu marile sărbători împărătești și inscripții cu litere grecești care se păstrează la Muzeul de Artă al României, Epitaful lucrat în 1428, care a fost dus la Lvov în 1686 de către Mitropolitul Dosoftei și s-a pierdut în timpul celui de-al doilea război mondial și Epitaful cu scena Punerii Domnului în mormânt, realizat tot în 1428 și care poate fi văzut în Muzeul Mănăstirii Bistrița.

Inițiat încă din 1932, Muzeul Mănăstirii Bistrița și-a aflat împlinire în vara anului 1984, când s-au încheiat lucrările de restaurare a fostei Școli Domnești a lui Petru Rareș. Aici se păstrează un mare număr de icoane din secolele XVI-XVIII, fragmente de teracotă, sculpturi și frescă descoperite în timpul cercetărilor arheologice, resturi din veșmintele domnești și alte obiecte din necropola voievodală, monezi de epocă, Evanghelia tipărită la Mănăstirea Neamț în 1821 și împodobită cu o superbă ferecătură din argint aurit, Viețile Sfinților de Mitropolitul Dosoftei, tipărită la Iași în 1686. O piesă ce reține atenția încă de la intrare este marele clopot dăruit de Ștefan cel Mare în 1494, cu o greutate de aproximativ 800 kg, împodobit cu o inscripție în limba slavonă și o frumoasă stemă a Moldovei, realizată în genul vechilor semne heraldice occidentale.

pagina principală | sus  

Pagina: 1 2 3 4 5 Pagina anterioară pagina 5  

Site realizat și administrat de NeT Media. Copyright © NeT MEDIA - Piatra-Neamț. Toate drepturile rezervate.

home | date generale | imagini | informații utile | pagini WEB | forum | oportunități