Home page
   M-rea Bisericani
Istoricul mănăstirii
Prezentare

Pagina principală


Mitropolia Moldovei și Bucovinei

Mănăstirea Bisericani

Pagina: 1 2   pagina 1 Pagina următoare

Mănăstirea Bisericani


ISTORICUL MĂNĂSTIRII

Urmând firul de asfalt al șoselei Piatra Neamț - Bicaz (DN 15), întâlnim la doar circa 10 km de oraș un drum lateral (DJ 157C) cu un traseu sinuos care, la o altitudine de aproximativ 650 m, sfârșește în fața complexului de clădiri al Sanatoriului Bisericani. Acolo se mai păstrează amintirea și o parte din construcțiile Mănăstirii Bisericani, una dintre cele mai importante mănăstiri din această zonă, care, timp de aproape trei veacuri a rivalizat ca bogăție și ca forță spirituală cu vechea ctitorie a lui Alexandru cel Bun de la Bistrița.

Inițial, aici pare să fi existat o sihăstrie a Mănăstirii Bistrița, într-un loc retras și îndepărtat, mărginit la apus de muntele Pietrosul, la sud de dealurile Crucii și Grecului și Varnava la nord. O veche tradiție consemnează sosirea la Bistrița a monahului Iosif care, după un îndelung pelerinaj prin Locurile Sfinte, se reîntoarce în fruntea unui grup de anahoreți ce-l însoțiseră în anii petrecuți acolo. Dar nu după multă vreme, acest călugăr Iosif și tovarășii săi se retrag în munți, adăpostindu-se în scorburi și rugându-se într-o peșteră printre stânci.

Cauza care i-a determinat să părăsească Mănăstirea Bistrița nu trebuie căutată doar în dorința lor de a duce o existență cu totul izolată, ci și în necesitatea de a respecta ritualul oriental al slujbelor religioase neîntrerupte pe care-l deprinseseră la Sfintul Mormânt. Căci anahoreții lui Iosif, de două ori pe săptămână, în nopțile de miercuri spre joi și sâmbătă spre duminică, slujeau și se rugau fără întrerupere făcând de veghe. Pentru acest insolit obicei li s-ar fi spus "bisericoși" sau "bisericani", denumire ce s-a extins și asupra așezării monahale pe care ei au întemeiat-o după părăsirea Mănăstirii Bistrița.

Pe la 1498, Iosif și toți ceilalți închinători de la Bisericani au început să-și ridice biserică, dar cum nu dispuneau decât de propriile mijloace, se osteneau fără prea mare spor. Abia în timpul lui Ștefăniță Vodă (1517-1527), nepotul lui Ștefan cel Mare, călugării de la Bisericani reușesc - cu ajutorul acestuia - să-și ridice lăcaș trainic de piatră. Și tot Ștefăniță, terminând biserica, o înzestrează cu terenurile din jur, în ciuda protestelor pe care i le adresează obștea monahală de la Bistrița. Cu aceasta, sihăstria Bisericanilor se transformă într-un schit a cărui biserică se afla pe propria sa moșie și care va obține deplină autonomie în raporturile sale cu Mănăstirea Bistrița.

Toate aceste date sunt consemnate într-un istoric al mănăstirii de la începutul veacului trecut, dar cercetările recente impun o serie de corecturi, adăugând multe alte decenii la vechimea așezământului. Se pare că primul schit de lemn s-a ridicat aici încă din vremea lui Alexandru cel Bun, acesta făcând și primele donații. Mai târziu, Ștefan cel Mare, Ștefăniță Vodă, Petru Rareș și Alexandru Lăpușneanu s-au înscris și ei printre ctitorii-donatori, Ștefăniță Vodă fiind acela care a ridicat prima biserică de zid.

În primele decenii ale secolului al XVII-lea, moșia Schitului Bisericani se extinde vertiginos prin danii domnești și boierești dar și prin cumpărături, ajungând să cuprindă o mare parte din cursul mijlociu al Bistriței până dincolo de Bicaz și aproape toată valea Tarcăului. Constantin Movilă, Ștefan II Tomșa, Radu Mihnea și Miron Barnovschi sunt acei domni ai țării care, în afara unor întinse suprafețe de teren și păduri, înzestrează obștea monahală de aici cu un mare număr de biserici, mori și stâne aducătoare de mari și importante venituri. În aceste condiții nu este de mirare că, încă de la începutul secolului al XVII-lea, Schitul Bisericani este recunoscut ca mănăstire, ajungând să se numere printre cei mai mari proprietari funciari de pe valea Bistriței.

Această perioadă, atât de rodnică sub aspect economic, se manifestă pozitiv și în dezvoltarea ansamblului de locuințe al mănăstirii. În 1627, sub Miron Barnovchi Movilă, se construiesc primele trei turnuri ce vor marca tot atâtea colțuri ale incintei, iar în 1631, în timpul domniei lui Moise Movilă, marele logofăt Dumitrașcu zidește și turnul cel mare din colțul sud-vestic. Tot atunci sau în anii imediat următori se construiesc și zidurile de incintă dintre aceste turnuri, Mănăstirea Bisericani transformându-se într-un loc sigur chiar și în vremurile cele mai tulburi. De asemenea, în 1637, sub Vasile Lupu, s-a zidit pronaosul și clopotnița de deasupra sa, trapezăria cu pivnița, clisiarnița și mai multe chilii de lemn.

La începutul secolului al XVIII-lea, Mănăstirea Bisericani continuă să rămână unul dintre cele mai importante așezăminte monahale din această parte a țării. Pe harta întocmită de Dimitrie Cantemir, printre puținele obiective consemnate pe valea Bistriței figurează totuși Mănăstirea Bisericani. Dar biserica lui Ștefăniță Vodă, cu adaosurile ei din 1637, începe să se ruineze și în 1786 este refăcută din temelii, după cum aflăm din pisania de la intrare:

Această sfântă biserică ce prăznuiește Buna Vestire, fiind întâiu zidită de Ștefan Vodă fiul lui Bogdan Vodă, din leat 7020 (1512) și fiind învechită și pornită spre răsipire s-au prefăcut din temelie de iznoavă cu ajutorul și mila lui Dumnezeu, în zilele luminatului Domnului nostru Constantin Dimitrie Moruzu Voievod, prin silința și osteneala ieromonahului Ioil, egumen de Bisericani, leat 1786, iunie 20.

În legătură cu cele cuprinse în pisanie se impun două observații. În primul rând, data primei zidiri (1512) este eronată, deoarece Ștefăniță Vodă a urcat pe tronul Moldovei abia în 1517 și nu este exclus ca cel ce a realizat această inscripție să fi copiat greșit data respectivă de pe cea originară. Pe de altă parte, s-a constatat că refacerea din 1786 nu a fost chiar totală, deoarece s-a mai păstrat pronaosul din 1637 cu camera clopotelor de deasupra sa.

pagina principală | sus  

Pagina: 1 2   pagina 1 Pagina următoare

Site realizat și administrat de NeT Media. Copyright © NeT MEDIA - Piatra-Neamț. Toate drepturile rezervate.

home | date generale | imagini | informații utile | pagini WEB | forum | oportunități