Home page
   Mănăstirea Agapia
Istoricul mănăstirii
Prezentare
Patrimoniu
Imagini M-rea Agapia

Pagina principală


Mitropolia Moldovei și Bucovinei

Mănăstirea Agapia

Pagina: 1 2 3 4   pagina 1 Pagina următoare

Mănăstirea Agapia


ISTORICUL MĂNĂSTIRII AGAPIA

Mănăstirea AgapiaDe la Văratic se ajunge la Mănăstirea Agapia fie pe scurtătura tăiată prin pădure către nord, trecând prin Filioara (DC 168), fie revenind în șoseaua națională, pentru ca după 4 km să ne îndreptăm spre vest pe DJ 155 D, fie pe un drum forestier de un pitoresc deosebit. Față de Piatra Neamt, mănăstirea se află la 43 km, iar față de Târgu Neamț la 9 km.

Mănăstirea Agapia este unul dintre cele mai cunoscute și mai apreciate monumente din această parte a țării, căutat de un mare număr de vizitatori dornici să vadă o străveche vatră de credință și cultură, dar și un neprețuit tezaur de artă, unic prin capacitatea sa de a dezvălui specificul și originalitatea spiritualității românești.

Puțini știu însă că începuturile acestui vestit așezământ monastic, ce izvodește parcă din peisajul mirific pe care-l desfășoară Muntele Muncelu, Dealul Mare și Dealul Crucii, sunt strâns legate de existența unui schit ce-a dăinuit până astăzi, la o distanță de aproximativ 2 km, într-o poiană ce te îmbie la popas pe poteca de peste munte care leagă valea Agapiei de valea pârâului Secu.
Tradiția, consemnată și în unele vechi manuscrise, a păstrat numele sihastrului Agapie care, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, ar fi ridicat împreună cu ucenicii săi o bisericuță de lemn pe locul astăzi numit "Livada părinților". Numele acestui monah, care în limba greacă înseamnă "drag", "dragoste" (față de aproape), s-a transmis nu numai obștii isihaste pe care a condus-o, ci și munților din jur, pârâului și mai apoi așezării din vale.

Distrusă de o avalanșă de zăpadă chiar într-o zi de Paște, biserica lui Agapie a fost refăcută pe o altă temelie în "Poiana lui Eufrosin" aflată în apropiere, primind hramul puțin obișnuit "Minunea Arhistrategului Mihail din Colose", care se mai serbează și astăzi în ziua de 6 septembrie. Abia la sfârșitul secolului al XV-lea și începutul celui următor s-a construit o biserică pe actualul amplasament al sihăstriei de la Agapia din Deal (Agapia Veche), atunci când și biserica din "Poiana lui Eufrosin" s-a ruinat și nu a mai putut fi folosită.

Prima mențiune documentară s-a făcut prin Hotarnica lui Ilieș Vodă din 1437, care delimitează moșia Mănăstirii Agapia de cea a Mănăstirii Neamț. După această dată, numele mănăstirii a mai apărut în diferite documente și însemnări din 1452, 1464, 1476, 1498 etc. atestând existența sa pe toată perioada secolului al XV-lea, când obștea monahală a crescut mereu, bucurându-se de un prestigiu tot mai mare și de atenția voievozilor țării, printre care și Ștefan cel Mare, care o apără și o înzestrează. În aceste condiții, bisericuța de lemn de la Agapia din Deal a devenit neîncăpătoare, punându-se cu necesitate problema ridicării unui nou edificiu, mai mare și mai trainic, pe măsura locului pe care acest așezământ îl ocupa printre celelalte mănăstiri ale Moldovei.

Vechiul Pomelnic de la Mănăstirea Agapia amintește de Petru Rareș și Elena Doamna ca primi ctitori voievodali prin grija cărora s-a zidit prima biserică de piatră de aici. În schimb, o inscripție aflată în pronaosul bisericii mari de la Agapia din Vale menționează pe Petru Șchiopul și Ruxandra Doamna ca fiind întâii ctitori domnești, creându-se astfel o oarecare confuzie în această problemă.
Dacă analizăm lista documentelor de danie în care beneficiarul este Mănăstirea Agapia, se constată că mai mulți voievozi (Petru Rareș, Alexandru și Bogdan Lăpușneanu, Ștefan Tomșa), care au stat pe tronul Moldovei înaintea lui Petru Șchiopul, s-au îngrijit de acest așezământ, întărindu-i moșiile sau adăugând noi proprietăți și înlesniri. În plus, deși a domnit foarte puțin, respectiv între 1579 și 1582, Iancu Sasul - fiul lui Petru Rareș - a avut grijă ca în 1580 să dăruiască noi sate Mănăstirii Agapia, determinat probabil și de faptul că aici ctitorise tatăl său.
Este deci posibil ca Petru Rareș și Elena Doamna să fi ridicat aici prima biserică de zid, reînnoită apoi de Petru Șchiopul în a treia domnie a sa (1582-1591). Acest punct de vedere ar explica și mențiunea din Pomelnicul mănăstirii și "scăparea" din inscripția amintită, care s-a referit doar la refacerea realizată de Petru Șchiopul fără a mai aminti și de Petru Rareș.

Dar construcțiile de la Agapia din Deal nu prea aveau viață lungă. Terenul îmbibat de apele freatice care se aflau la o adâncime mică era nestatornic și aluneca adesea năruind biserici și chilii, creând o permanentă stare de incertitudine și neliniște în sânul obștei monahale. De aceea, în jurul anului 1600, o parte dintre călugări s-au mutat în vale, ridicând aici o mică biserică în jurul căreia se va dezvolta Mănăstirea Agapia de astăzi, pomenită uneori sub numele de Agapia Nouă, Agapia din Vale sau Agapia Mare.

pagina principală | sus  

Pagina: 1 2 3 4   pagina 1 Pagina următoare

Site realizat și administrat de NeT Media. Copyright © NeT MEDIA - Piatra-Neamț. Toate drepturile rezervate.

home | date generale | imagini | informații utile | pagini WEB | forum | oportunități