Home page
Pagina principală

   Județul Neamț
Cadrul natural
Turismul
Date statistice
Date istorice

Harta României
Harta județului
Imagini din județ
Locuri de vizitat
Informații utile
Locuri de muncă
Anunțuri din Neamț


Stema județului Neamț



Pagina: 1 2 3 4   pagina 1 Pagina următoare

Județul Neamț

CADRUL NATURAL

Învecinat cu județele Suceava la nord, Harghita la vest, Bacău la sud și cu județele Iași și Vaslui la est, Județul Neamț este situat în partea central-estică a României și se încadrează, din punct de vedere geografic, între 46040' și 47020' latitudine nordică și 25043' și 27015' longitudine estică. Formele de relief au înălțimi cuprinse între 1907m (vârful Ocolașul Mare) și 169 m (lunca Siretului).

Relieful

Relieful județului Neamț se suprapune parțial Carpaților Orientali, Subcarpaților Moldovei și Podișului Moldovenesc. Așadar unitățile de relief predominante în județ sunt cea muntoasă, reprezentată de Carpații Orientali (prin munții Bistriței, masivul Ceahlău, munții Hășmaș, munții Tarcău și munții Stânișoarei), care ocupă 278.769 ha (51% din suprafața județului). De asemenea putem aminti unitatea subcarpatică, reprezentată de Subcarpații Moldovenești, și cea de dealuri, ale Podișului Central Moldovenesc.

Neîndoielnic, din întreg lanțul Carpaților Orientali, Masivul Ceahlău este cel mai impresionant, atât prin frumusețea deosebită a peisajului oferit, cât și prin aspectul său impunător. Toate acestea l-a făcut unul dintre munții cei mai căutați de către turiștii din țară, dar și din străinătate. Prezență vie în folclorul local, înconjurat de o aureolă magico-mitologică, imaginea Ceahlăului se reflectă distinct în paginile de literatură sau în operele artiștilor plastici, ca de altfel întreg ținutul Neamțului. Pe lângă acesta, nu putem să nu menționăm Cheile Bicazului, străbătute de râul Bicaz.

Formațiunile carstice existente pe raza județului Neamț sunt în număr de cinci. Peștera Munticelu (Ghiocelu) este situată pe versantul stâng al Văii Bicazului, în Masivul Surduc-Munticelu, la extremitatea nordică a Munților Hășmaș, pe raza comunei Bicazu Ardelean. Peștera are 120 de metri lungime și nu este accesibilă publicului. Peștera Toșorog este situată în nord-estul Munților Hășmaș, pe Valea Bradului, la 28 de kilometri sud-est de orașul Bicaz, tot pe teritoriul comunei Bicazu Ardelean. Nici aceasta nu este accesibilă publicului. Complexul Detunate se află în masivul Ceahlău, pe teritoriul orașului Bicaz. Peștera Groapa cu Var este pe teritoriul comunei Ceahlău iar Peștera 3 Fântâni se află în comuna Dămuc.

Rețeaua hidrografică

Lungimea totală a râurilor ce traversează județul Neamț este de peste 2000 km. Dintre acestea, Bistrița are 118,0 km, Moldova 70,0 km, Cracău 58,0 km, Ozana 54,0 km, Siret 42,1 km.

Din punct de vedere al debitelor, cele mai importante râuri ale județului sunt Siret, Moldova și Bistrița. Din punct de vedere al regimului de alimentare, apele subterane au o pondere de 15-30%, iar cele din topirea zăpezii între 30-40%.
Lacurile existente pe teritoriul județului sunt artificiale, fiind amenajate în scopuri complexe (hidroenergetice, pentru atenuare viituri, irigații, piscicultură, rezervă de apă, agrement). Dintre toate, acumularea Izvorul Muntelui este cea mai importantă, având o suprafață de aproximativ 3120 ha și un volum de apă de aproximativ 1251 milioane m3.

Clima

Clima județului Neamț este temperat continentală. Caracteristicile climei sunt determinate de variațiile de altitudine și de particularitățile circulației atmosferice.
Temperatura medie anuală crește progresiv de la vest spre est, din zona montană spre regiunea dealurilor subcarpatice și de podiș. Cât privesc maximele termice, temperatura maximă absolută de 38,6 oC (august 1952 ) s-a înregistrat la Piatra-Neamț, în timp ce minima de -33,2 oC (februarie 1954) s-a înregistrat la Roman.

Precipitațiile au valorile medii cele mai mari în regiunea montană, scăzând cu cât ne deplasăm spre est (Ceahlău-Toaca peste 700 mm, Piatra-Neamț 649 mm, Roman 529 mm).

Arii protejate în județul Neamț

  • 10 rezervații forestiere ("Padurea de argint", "Codrii de aramă", Pângărați etc.);
  • 3 rezervații paleontologice și fosiliere (Munții Cozla, Pietricica și Cernegura din Piatra-Neamț);
  • 5 rezervatii geologice (Cheile Sugaului, Cascada Duruitoarea etc);
  • 3 parcuri dendrologice cu arbori seculari;
  • 12 rezervatii floristice, faunistice, acvatice, peisagistice și mixte;
  • 5 monumente ale naturii: 4 stejari seculari și un ulm secular (Piatra Teiului etc.).

Ariile naturale de interes național și local ocupă suprafața de 38.448 ha. Dintre acestea, poate cele mai impresionante sunt Parcul Național Ceahlău, cu o suprafață de 7.742 ha și Parcul Național "Cheile Bicazului", cu 3.315 ha. O altă arie protejată, de interes național, este rezervația naturală de la Vânători și care cuprinde 26.380 ha.

Dintre ariile protejate de interes local pot fi amintite rezervația forestieră de la Dobreni, lacul Izvorul Muntelui (cu 150 ha), rezervația floristică "Dealul Vulpii" și rezervorul fosilifer "Cernegura" (aflate în apropiere de Piatra-Neamț), Cheile Șugăului - Munticelu, peșterile Toșorog și Munticelu (din zona Bicaz Chei), stânca de la Șerbești (com. Ștefan cel Mare). De asemenea, nu putem să nu amintim și de Pădurea de argint sau Codrii de aramă, situate între localitățile Agapia și Văratec.

La acestea se adaugă Rezervațiile Naturale Dobreni, Goșman, Brateș, Borca, Lacul Cuiejdel (cel mai mare lac de baraj natural din România) și Secu, Rezervația "Codrul Secular Runc", ariile naturale protejate Pietricia, Cozla și Agîrcia (din zona Piatra-Neamț), ariile speciale avifaunistice Lacurile Pângărați și Vaduri.

La nivelul județului Neamț au fost declarate situri de importanță comunitară "Natura 2000" următoarele arii naturale protejate: CEAHLĂU (Parc Național aflat în administrarea CJ Neamț), CHEILE BICAZULUI - HĂȘMAȘ (Parc Național aflat în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor), CHEILE ȘUGĂULUI - MUNTICELU (Rezervație naturală aflată în custodia Clubului Montan Român), PĂDUREA GOȘMAN (în custodia Direcției Silvice Neamț), VANATORI-NEAMȚ (Parc Natural aflat în administrarea RNP).

ECONOMIA județului Neamț

Județul Neamț a urcat 16 locuri în topul falimentelor. De pe locul 19, la finele anului 2006, a ajuns pe locul 3 încă din prima jumătate a anului 2007 (potrivit unui studiu realizat de analiștii de la Coface). Materialul reliefează faptul că în anul 2007 în județul Neamț s-au înregistrat cele mai multe falimente în domeniul comerțului.

Pe întreg parcursul lui 2009 și-au suspendat activitatea 3.129 de comercianți, 430 s-au dizolvat și 986 au solicitat radierea. În total, 4.545 de agenți economici nemțeni. Au mai rămas, la 31 decembrie 2009, 19.165 de comercianți activi. Dintre aceștia, 7.465 de PFA-uri și 11.700 de firme.

Rata șomajului, de 8% la sfârșitul anului 2009 (15.669 de șomeri), a situat județul Neamț pe primul loc la nivel național, alături de Brăila și Suceava. Deasemenea județul Neamț a înregistrat cea mai mare rată a șomajului din perioada 1989-2009. La sfârșitul anului 2009, numărul total al contractelor individuale de muncă aflate în evidența ITM Neamț era de 62.866.

În județul Neamț producătorii din agricultură au ajuns în situația de a-și desface marfa în alte zone ale țării, unde primesc bani mai frumoși. În acest timp nemțenii cumpără produse similare aduse de la turci, coreeni, sau alte nații, țări în care agricultura nu este "o prioritate națională", dar oportunitățile de a-și desface marfa pe piața românească, la prețuri umflate de multiplele intermedieri, nu sunt de neglijat.

sus

Pagina: 1 2 3 4   pagina 1 Pagina următoare

Site realizat și administrat de NeT Media.
Copyright © NeT MEDIA - Piatra-Neamț. Toate drepturile rezervate.

home | date generale | masivul ceahlău | cetatea neamț | muzee | imagini | anunțuri | informații utile | horoscop | pagini WEB | forum | oportunități